Sfârșitul fiecărui an pune în fața primăriilor din țară un exercițiu important – consultarea și aprobarea bugetului pentru anul următor. Documentul nu doar prevede veniturile și cheltuielile preconizate, dar și setează principalele direcții de dezvoltare a localității. Din acest motiv, un proces amplu de consultare cu locuitorii este esențial, presupunând participarea activă a acestora cu propuneri și obiecții. La Codru, constatăm că, deși există îmbunătățiri la capitolul comunicarea cu cetățenii, în cazul bugetului, primăria s-a limitat la acțiuni formale, fără atitudine proactivă. Iar acest lucru prezintă un risc pentru eficiența și transparența procesului de consultare. 

Legea privind finanțele publice locale prevede că bugetul localității trebuie votat în ambele lecturi până pe 10 decembrie, iar primăria trebuie să prezinte consiliului local proiectul bugetului cel târziu la data de 20 noiembrie. În această perioadă, până la aprobare, proiectul trebuie să supus și consultărilor publice.

Autoritățile publice locale au la dispoziție mai multe modalități de consultare a cetățenilor în privința deciziilor propuse. Acestea sunt incluse în legea privind transparența procesului decizional și pot prevede: 

• dezbateri și/sau audieri publice; 
• sondaje de opinie;
• referendum local;
• solicitarea opiniilor din partea experților în domeniu; 
• crearea grupurilor de lucru permanente sau ad-hoc cu participarea reprezentanților societății civile. 

În funcție de complexitatea proiectelor propuse, dar și a impactului pe care le vor avea asupra dezvoltării localității, primăriile poate opta pentru una sau mai multe metode de consultare a cetățenilor. În cazul bugetului, care setează direcția de dezvoltare și afectează în mod direct toți locuitorii, procesul de consultare trebuie să asigure o participare cât mai largă a cetățenilor. 

Aceasta presupune și necesită o atitudine proactivă din partea executivului, care ar trebui să depună eforturi ca nevoile cât mai multor cetățeni și soluțiile pentru rezolvarea acestora să fie reflectate în varianta propusă spre vot a bugetului. Consilierii locali au și ei un rol important în acest proces, aceștia având posibilitatea să organizeze întruniri cu cetățenii și să reflecte doleanțele acestora în amendamentele la buget. Nu în ultimul rând, ei pot solicita de la executiv ca procesul de consultare să fie cât mai larg. 

 

Consultarea bugetului la Codru: în limita formalităților solicitate de legislație 

Primăria orașului Codru a emis dispoziția de organizare a consultărilor publice privind proiectul bugetul la data de 30 octombrie 2024. Conform textului, primarul este responsabil de procesul de consultare, iar secretarul consiliului – de recepționarea recomandărilor și întocmirea dosarului privind elaborarea proiectului de decizie, dar și de publicarea anunțului pe pagina web a primăriei localității. 

Astfel, în următoarea zi, pe site este plasat anunțul despre consultări, însoțit de dispoziția de mai sus, proiectul bugetului și taxelor locale și nota informativă. Autoritățile anunță că recomandările pot fi expediate în scris pe adresa primăriei orașului Codru – în format fizic sau prin poșta electronică – până la data de 19 noiembrie inclusiv. 

Aceeași lege privind transparența procesului decizional prevede că termenul alocat pentru consultări trebuie să fie de cel puțin 10 zile lucrătoare. Astfel, codrenii au la dispoziție o perioadă mai lungă – de 14 zile lucrătoare, pentru a analiza documentul, dar și a veni cu recomandări. Perioada mai extinsă de timp va oferi posibilitatea mai multor cetățeni să se informeze, iar aceasta reprezintă o „bilă albă” pentru autorități.

La fel, documentul include următoarele anexe: 

• Sinteza indicatorilor generali și sursele de finanțare ale bugetului; 
• Componența veniturilor pentru anul 2025; 
• Resursele și cheltuielile pentru anul 2025; 
• Sinteza veniturilor preconizate spre colectare de autorități; 
• Efectivul-limită a unităților finanțate din bugetul localității; 
• Cotele concrete la impozitul pe bunurile imobiliare și impozitul funciar pentru terenurile amplasate în raza orașului;
• Taxele locale și cotele taxei pentru unitățile comerciale și/sau prestări servicii; 
• Nomenclatorul tarifelor serviciilor publice prestate de instituțiile publice; 
• Sinteza proiectelor de investiții capitale. 

Publicarea anexelor la proiectul bugetului, cu toate informațiile relevante, dar și detalii privind planul pentru investițiile capitale pentru anul viitor, oferă cetățenilor o viziune mai largă asupra planurilor pe care le au autoritățile, iar acest lucru reprezintă încă un pas spre un proces decizional mai transparent și deschis.

O lacună însă este faptul că, la data publicării acestui articol, anunțul privind consultarea bugetului a fost publicat doar pe site-ul primăriei. Chiar dacă autoritățile utilizează și alte surse de informare pentru comunicarea publică (paginile primarului și primăriei pe rețelele de socializare, comunitatea pe Viber), în cazul consultării bugetului, anunțuri pe alte canale nu au fost. Iar acest lucru reduce posibilitatea ca anunțul să fie văzut de cât mai mulți locuitori, dat fiind faptul că aceștia nu obișnuiesc să urmărească zilnic actualizările de pe site-ul primăriei, alegând să se informeze preponderent pe rețelele de socializare. 

 

Cum poate fi mai bine

Din păcate, această situație se repetă de la an la an, cu mici progrese legate de termenele de publicare a anunțului și informațiile care însoțesc dispozițiile privind inițierea consultările. Reiterăm recomandările despre care am scris și în alți ani despre cum ar fi putut primăria Codru să asigure o participare autentică și informată a locuitorilor la consultarea bugetului: 

1. Să publice anunțul cu privire la consultarea publică a bugetului în cât mai multe surse de informare, accesibile locuitorilor: anunțul trebuie să se regăsească nu doar pe prima pagină a site-ului primăriei, dar și pe rețelele de socializare. De asemenea, anunțul trebuie afișat fizic, pe postere, în locurile cu un flux mai mare de cetățeni, cum ar fi stații auto, panouri informative, așa încât cât mai mulți locuitori să afle despre consultarea bugetului;
2. Să consulte cetățenii prin metode diverse: pe lângă publicarea unui anunț pe pagina web a primăriei, administrația locală poate organiza dezbateri sau audieri publice, pentru ca cetățenii să aibă ocazia să adreseze întrebări reprezentanților primăriei. Dezbaterile și audierile trebuie organizate în ore convenabile locuitorilor, în afara orelor de serviciu sau în weekend. Pot fi utilizate și instrumente online – Google Forms, discuții pe Zoom sau alte platforme.
3. Să prezinte cifrele din buget într-un mod cât mai clar: în prezent, proiectul bugetului este prezentat sub forma unui șir de tabele, ceea ce îl face dificil de înțeles pentru un cetățean obișnuit. O alternativă mai eficientă ar fi prezentarea cifrelor din buget prin intermediul graficelor, evidențiind distribuția fondurilor pentru diverse categorii de cheltuieli. Această prezentare ar putea fi însoțită de un sumar explicativ, în care să se evidențieze prioritățile, investițiile majore și schimbările semnificative față de anii anteriori. Mai mult, acest sumar ar trebui redactat într-un limbaj simplu și accesibil, evitând jargoanele financiare, astfel încât să fie asigurată înțelegerea de către toți cetățenii, indiferent de nivelul lor de expertiză în finanțe.

După consultări, primăria trebuie:

1. Să sintetizeze recomandările, să le plaseze pe pagina web și să le atașeze proiectului de decizie.
2. Să informeze din timp cetățenii, atât pe site, cât și pe rețelele de socializare, despre data ședinței Consiliului la care se va examina bugetul local.
3. Să informeze în mod accesibil și clar locuitorii despre structura aprobată a bugetului și ajustările care apar pe parcurs.

Consultarea autentică a cetățenilor este esențială pentru consolidarea încrederii între autorități și locuitori și pentru asigurarea unei dezvoltări sustenabile a orașului. Primăria Codru, alături de consilierii locali, ar trebui să prioritizeze transparența și dialogul, creând mecanisme reale de implicare a cetățenilor. Iar cetățenii sunt încurajați să urmărească activitatea autorităților și să contribuie constructiv la dezvoltarea comunității. Un oraș bun este un efort comun. 

 

Ce prevede totuși proiectul bugetului

Bugetul estimat al orașului Codru pentru 2025 este de 91,6 milioane de lei, cu peste 8 milioane de lei mai mult decât cel aprobat în 2024. 

Printre cele mai mari surse de venit în bugetul local sunt:

• Impozitul pe venit din salariul persoanelor cu viză de reședință în Codru – aproape 57 milioane lei;
• Transferuri de la bugetul de stat pentru învățământ – peste 12,6 milioane lei;
• Impozitul pe bunurile imobiliare achitat de către persoanele fizice – peste 4 milioane lei;
• Transferuri de la bugetul de stat pentru dezvoltarea drumurilor – peste 4 milioane lei;
• Taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii – 3,2 milioane lei.

În ceea ce privește cheltuielile, principalele priorități bugetare sunt:

• Dezvoltarea drumurilor – peste 14 milioane lei, cu 30 milioane mai puțin față de 2024;
• Gospodăria de locuințe și gospodăria  – peste 21 milioane lei, aproape triplu față de anul trecut;
• Învățământul (educația timpurie) – peste 36 milioane lei, cu 20 milioane mai mult ca anul trecut;
• Servicii de stat cu destinație generală – peste 12,7 milioane lei;
• Cultură, sport, tineret, culte și odihnă – aproape 1,2 milioane lei;
• Protecția socială (în caz de incapacitate de muncă) – 640 mii lei de lei.

Este de menționat că, pe parcursul anului curent, bugetul orașului Codru a fost modificat de două ori, în mai și în septembrie. În ambele cazuri, executivul a propus direcționarea surselor din soldul bugetului, care constituia aproximativ 120 milioane lei, pentru proiecte de infrastructură. Acest lucru înseamnă că, odată aprobat, bugetul pe anul 2025 va fi și el modificat cu direcționarea surselor adiționale din sold, or acești bani nu pot fi incluși în proiectul inițial al bugetului. 

Toate veniturile, pe categorii, pot fi găsite anexa 2 a setului de documente publicat pe site-ul primăriei, cheltuielile – în anexa 3, iar proiectele de investiții capitale – în anexa 10.