Parc în orașul Codru: Cum să obții amenajarea unui spațiu public?

Orașul Codru găzduiește tot mai mulți locuitori cu fiecare an, fără ca spațiile publice pentru odihnă, jocul copiilor și sport din localitate să fie amenajate în același ritm de către autoritățile locale. Astfel, mulți copii din oraș ajung să se joace în stradă, iar localnicii din suburbie să aleagă parcurile din Chișinău pentru plimbări. 

Și-a propus să schimbe acest lucru un grup de locuitori din Codru, care s-au organizat într-un grup de inițiativă, cu susținerea platformei comunitare „Primăria Mea”, pentru a aduce pe agenda autorităților necesitatea amenajării unor spații care să ofere oportunități adecvate de recreere pentru toți cei care locuiesc în oraș. 

Împreună cu comunitatea locală, grupul de inițiativă a ales zona verde dintre str. Izvoarelor și str. Schinoasa Vale pentru a fi transformată într-un parc veritabil, au pregătit o schiță de amenajare a locului și au organizat câteva runde de discuții publice. Atât Primăria Codru, cât și consilieri locali din câteva fracțiuni au declarat că susțin acest proiect. 

Să obții aprobarea autorităților publice pentru amenajarea unui spațiu public, pe de o parte, și implicarea comunității locale, pe de altă parte, este un proces deseori anevoios, dar necesar pentru ca spațiile publice să fie relevante, utile și întreținute.  

Mai jos descriem ce a făcut grupul de inițiativă pentru spații publice din Codru pentru a atrage atenția autorităților și a cetățenilor asupra necesității amenajării spațiilor publice în localitate. 

 

1. Vrem spațiu public! De unde începem?

Și-au pus această întrebare câțiva locuitori din Codru, care împărtășesc nemulțumirea față de lipsa spațiilor publice amenajate în oraș, dar și dorința de a schimba acest lucru.   

„Spații publice pentru locuitorii din Codru - este ceea ce lipsește cel mai mult. Un loc unde poți petrece timpul, poți face o plimbare”. Cu acest gând a venit în grupul de inițiativă Viorel Gorceag, motivat de dorința de a îmbunătăți viața în orășel, a sa, dar și a altor locuitori. 

Ion Țîu, un alt locuitor, a înțeles din experiențele anterioare de interacțiune cu autoritățile locale că mai mulți cetățeni reuniți au mai multe șanse să obțină rezolvarea problemelor cu care se confruntă. „Acum am ocazia ca împreună cu un grup mai mare să punem umăr de la umăr și să rezolvăm unele probleme stringente din orășelul Codru. M-am gândit că dacă o să contribui și eu, cu ceea ce știu, o să reușim până la urmă că avem un spațiu public”, crede Ion. 

Grupul de inițiativă reunește și alți patru locuitori din Codru: Marcel Marin, Natalia Banu, Eugen Surugiu și Natalia Chiciuc.    

Pentru început, grupul de inițiativă a apelat la părerile locuitorilor din Codru, pe care i-a întrebat într-un sondaj online ce fel de spații publice ar vrea să fie amenajate în oraș: terenuri de joacă, parcuri sau stadioane și ce locații li se par cele mai potrivite. Spațiile publice sunt pentru toți: tineri, vârstnici, copii, angajați sau șomeri. Asta face ca fiecare grup să aibă necesități diferite de la un spațiu public, care trebuie consultate și luate în calcul de la bun început.

Din răspunsurile locuitorilor, au aflat că 70% dintre ei sunt nemulțumiți de calitatea spațiilor publice din oraș, pentru că zonele verzi și cele din curțile de bloc nu sunt întreținute, iar o bună parte din locuitori nici nu au acces la spații verzi. O treime din cei 114 respondenți au indicat că și-ar dori un parc, iar alte 20% - un stadion, sugerând locații din toate zonele orașului.  

Dar nu toate spațiile merită să fie transformate în locuri publice. Unele pot oferi mai multă protecție, confort și plăcere decât altele. Astfel, grupul de inițiativă a analizat locațiile menționate de locuitori, conform criteriilor de calitate pentru un spațiu public, care se regăsesc în Ancheta Spațiului Public, pregătită de urbanista Constanța Dohotaru. 

Prin urmare, dintre propunerile locuitorilor din Codru au fost alese patru spații care au potențial să devină spații comunitare atractive: (1) terenul sportiv al Gimnaziului nr. 42, (2) scuarul din zona stației centrale de la Drumul Schinoasei, (3) terenul din livadă din str. Potârnichii, (4) zona deschisă dintre str. Izvoarelor și Schinoasa Vale. Găsiți aici o analiză care arată ce puncte forte are fiecare spațiu și cum ar putea fi reanimate. 

Totuși, un element cheie în amenajarea unui spațiu public sunt autoritățile publice locale, care sunt responsabile de crearea și gestiunea locurilor verzi, pentru recreere, sport și joacă pentru comunitate. Așa că, platforma comunitară „Primăria Mea” a instruit membrii grupului de inițiativă despre procesul de advocacy, iar aceștia au stabilit o serie de activități prin care și-au propus să atragă atenția autorităților asupra necesității amenajării spațiilor publice în Codru.  

 

2. Dar care spațiu este cel mai potrivit? 

Din lista celor patru spații publice ce ar putea fi revitalizate în Codru, grupul de inițiativă și-a propus să-și concentreze eforturile doar asupra unuia dintre ele. Și la această etapă consultările cu cetățenii și autoritățile au continuat, pentru a alege cea mai bună soluție. 

Astfel, în decembrie 2020, membrii grupului de inițiativă au organizat o discuție publică, în format online, pentru toată lumea interesată. Din partea autorităților locale, au participat reprezentanții a două fracțiuni din consiliul local, care și-au arătat suportul pentru proiect. 

În cadrul discuției publice s-a evidențiat o preferință pentru două spații: scuarul din spatele stației din centrul orașului Codru, pentru că este o zonă frecventată des de locuitorii din oraș și ar necesita intervenții mici pentru a fi revitalizată, și zona deschisă dintre strada Izvoarelor și Schinoasa Vale, pentru că oferă un spațiu generos pentru amenajarea unui parc. 

Totuși, clasamentul conturat în timpul discuției publice a fost răsturnat de rezultatele unui sondaj online, lansat la scurt timp de grupul de inițiativă pentru a colecta mai multe păreri din comunitatea largă. Zona dintre străzile Izvoarelor și Schinoasa Vale a fost prima în preferințele a mai mult de o treime din cei 1063 de  locuitori din Codru care au participat la sondaj. Între timp, Primăria a confirmat că spațiul  este prevăzut pentru amenajarea unui parc, conform Planului Urbanistic General al orașului.    

Prin urmare, membrii grupului de inițiativă au hotărât să-și continue eforturile pentru a obține amenajarea zonei verzi dintre străzile Izvoarelor și Schinoasa Vale. 

 

3. Am ales spațiul, dar cum să fie amenajat?

Un spațiu public are rolul să îmbunătățească calitatea vieții locuitorilor, dar pentru asta trebuie să răspundă necesităților reale ale acestora. 

Pentru a afla ce exact își doresc locuitorii din Codru pentru zona deschisă dintre străzile Izvoarelor și Schinoasa Vale, grupul de inițiativă a mai făcut un sondaj online. Chestionarul a arătat că cetățenii își doresc să folosească spațiul pe tot parcursul zilei, pentru plimbări, activități sportive, dar și odihnă și meditație. Iar pentru asta ar avea nevoie de locuri de stat, iluminare stradală, cărări pavate, piste de alergat și pentru bicicliști și un teren de joacă pentru copii. 

În baza acestor cerințe ale locuitorilor orașului, un arhitect și o urbanistă au realizat o schiță de amenajare a scuarului, pentru a vizualiza îmbunătățirile ce pot fi aduse acestui loc. Aceștia propun amenajarea teritoriului parcului în trepte, pentru a atenua efectul alunecărilor de teren, după care, se prevede instalarea mai multor locuri de stat diverse, un teren de joacă pentru copii construit din materiale naturale, un teren de fitness, alei pentru plimbări și piste pentru bicicliști. 

 

4. Cum atragem autoritățile de partea noastră?

Pentru a da startul amenajării parcului, grupul de inițiativă a apelat la autoritățile publice locale, care în instanță finală trebuie să aloce bani pentru amenajarea spațiului public. 

Pentru început, au cerut permisiunea primăriei, ca împreună cu comunitatea locală, cu o  contribuție proprie, să amplaseze câteva elemente de mobilier urban (bănci și felinare) și o instalație metalică, care să servească drept turn de observare de pe platoul parcului. Solicitările nu au primit un răspuns din partea primăriei. 

Între timp, grupul de inițiativă a dat viață spațiului, instalând câțiva paleți sub formă de scaune și primele coșuri de gunoi ușor demontabile, într-un exercițiu de reanimare a zonei cu forțele proprii.  

Totuși, pentru a afla planurile autorității locale pentru amenajarea parcului, membrii grupului de inițiativă au invitat aleșii locali la o discuție publică în parc, alături de locuitori din Codru.

Deși au răsunat păreri împărțite între fracțiunile consiliului local despre fezabilitatea proiectului din punct de vedere financiar, consilierii prezenți la discuție au agreat că amenajările pot fi făcute cel puțin pe etape. Mai mult, juristul din primărie, Veaceslav Munteanu, a anunțat că și primăria își dorește implementarea acestui proiect și a îndemnat cetățenii să fie mai insistenți în solicitările lor către autorități.  

De asemenea, locuitorii au cerut lămuriri despre o decizie recentă a consiliului local, care trezește îngrijorări că ar putea duce la pierderea unor porțiuni din parc. Aleșii locali au votat pentru parcelarea terenului în loturi mai mici, pe care să le înregistreze în proprietatea primăriei Codru, cu posibilitatea de a le vinde ulterior. Consilierul PSRM Alexandru Ciugureanu a explicat că aceasta ar fi o procedură pur tehnică, necesară pentru administrarea terenului, iar scopul urmărit nu este vânzarea de teren. 

Cu toate acestea, cetățenii au hotărât să ceară consiliului local, printr-o petiție, anularea acestei decizii și înlocuirea ei cu altă hotărâre prin care o porțiune de cel puțin 7 hectare din terenul zonei deschise dintre str. Izvoarelor - str. Schinoasa Vale să fie înregistrată ca un singur bun și să rămână intactă, pentru ca ulterior să fie amenajată drept un parc. Anterior, pentru a opri implementarea deciziei consiliului local, grupul de inițiativă a depus și o contestare în instanța de judecată. 

 

Concluzie 

Să amenajezi un spațiu public înseamnă să afli ce-și doresc cetățenii de la acel loc, dar și ce posibilități au autoritățile locale să investească în proiectul de revitalizare - un proces care necesită timp și implicare.

Pe parcursul mai multor luni, grupul de inițiativă a reușit să obțină susținerea primăriei și a unor aleși locali pentru un proiect de amenajare a zonei verzi nevalorificate dintre străzile Izvoarelor și Schinoasa Vale. De asemenea, a luat în vizor acțiunile consiliului local de a diviza terenul și a pornit o dezbatere publică la acest subiect, pentru a conserva suprafața actuală a parcului. 

Grupul de inițiativă a înțeles că cetățenii sunt cei care dictează planul de amenajare a unui spațiu public, iar opiniile lor trebuie consultate și luate în calcul la fiecare etapă în acest proces. 

În continuare, grupul de inițiativă va continua dialogul cu autoritățile locale pentru a obține amenajarea zonei de parc dintre strada Izvoarelor și Schinoasa Vale. 

Autoare: Felicia Crețu


Activitățile au fost realizate în cadrul proiectului „Un oraș bun - un efort comun: organizare comunitară pentru dezvoltare locală”, implementat de AO Primăria Mea, cu suportul financiar al Fundației Soros Moldova. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei.


Așa ar putea arăta parcul din orășelul Codru 

Grupul de inițiativă pentru spații publice în Codru vă prezintă schița de amenajare a zonei deschise între str. Izvoarelor - str. Schinoasa Vale. Cu alte cuvinte, așa arătă vizual îmbunătățirile pe care și le-ar dori locuitorii din Codru pentru acest spațiu public.

Părerile locuitorilor au fost adunate de către grupul de inițiativă printr-o rundă de sondaje online și offline realizate pe parcursul lunilor noiembrie 2020 - martie 2021. Din chestionar am aflat că locuitorii și-ar dori să folosească spațiul pe tot parcursul zilei, pentru plimbări, activități sportive, dar și odihnă și meditație. Iar pentru asta ar avea nevoie de locuri de stat, iluminare stradală, cărări pavate, piste de alergat și pentru bicicliști și un teren de joacă pentru copii. 

În baza necesităților bifate de locuitorii consultați din Codru, arhitectul Rolan Rotari și urbanista Constanța Dohotaru au elaborat o schiță de amenajare. 

Schița 

Propunerea de amenajare a parcului s-a bazat pe rețeaua existentă de drumuri și cvartale. Străzile au primit continuitate, pentru o conectivitate bună și un motiv în plus de a traversa parcul. Limitele parcului au fost stabilite conform Planului Urbanistic General Codru (PUG Codru).

Relieful în pantă, cu risc de alunecare, a dictat anumite soluții pentru a rezolva accesibilitatea și a răspunde la riscuri. Astfel s-au trasat aleile principale și secundare, care sunt formate organic, conform reliefului. Acestea împart toată panta în suprafețe de pământ controlabile, fortifică tronsoanele și asigură stabilitate. 

Arhitectul și urbanista au luat în calcul următoarele elemente și necesități: 

  • Spațiul vast, dar supus riscului de alunecări de teren;
  • Siguranța aflării în scuar în orice moment a zilei și nopții (iluminare);
  • Funcționalități necesare: 
    • Amenajarea unor terenuri de joacă pentru copii;
    • Instalarea mobilierului urban;
    • Amenajarea unor cărări pavate.

Adunând toate aceste necesități reale ale persoanelor din împrejurimi și ale celor care utilizează sau ar dori să utilizeze acest spațiu, a rezultat un proiect care transformă zona dintre str. Izvoarelor - str. Schinoasa Vale, actual nevalorificată, într-un parc funcțional. 

Principalele elemente prezente în schiță sunt: 

• Platforme de observare amenajate în trepte, care vor atenua efectul alunecărilor de teren și vor crea zone diferite de odihnă

• O instalație metalică amplasată în centrul parcului care să joace rol de punct de observare a împrejurimilor

• Teren de joacă pentru copii construit din materiale naturale

• Cărări pavate în formă de undă, pentru a stimula imaginația, atât a copiilor, cât și a adulților

• Amplasarea mai multor locuri de stat diverse, cu umbrele și fără

Astfel sunt create câteva puncte diferite de atracție în parc:
  • o zonă de belvedere (pentru o odihnă în care ai la ce să te uiți);
  • un teren de joacă pentru copii de diferite vârste;
  • un teren de fitness; 
  • alei suficient de late și accesibile pentru jogging, plimbări și ciclat;
  • alei mai înguste pentru plimbări;

În parc se vor regăsi elemente simple, care pot fi realizate cu un buget realist pentru or. Codru: bănci, iluminare, coșuri de gunoi, multă vegetație diversificată, un turn de belvedere, suprafețe pavate.

Ce urmează?

Grupul de inițiativă va solicita Consiliului local să aloce bani pentru elaborarea proiectului tehnic și a devizului de cheltuieli necesare pentru amenajarea unui astfel de parc.

Până atunci, grupul și-a propus să realizeze cel puțin un element din această schiță de amenajare. Astfel, membrii au hotărât să construiască cu ajutorul comunității locale instalația „punct de observare” proiectată în centrul parcului. A fost transmisă Primăriei Codru o solicitare pentru a permite amenajarea instalației. 

Totodată, membrii grupului au solicitat permisiunea autorităților locale să instaleze primele elemente de mobilier urban în parc, mai exact câteva bănci și felinare. Primăria Codru încă nu a venit cu un răspuns la cele două cereri. 

Pe lângă planurile de amenajare, membrii grupului de inițiativă au luat măsuri pentru a nu pierde teren din această zonă. Deși inițial Primăria a informat grupul de inițiativă că zona dintre str. Izvoarelor - str. Schinoasa Vale este destinată amenajării unui parc, conform Planului Urbanistic General al orașului Codru, Consiliul local a luat o decizie contradictorie în luna iunie. Aleșii locali au hotărât să parceleze terenul în loturi mai mici, pe care să le înregistreze în proprietatea primăriei Codru și ulterior să le scoată la licitații. Acest lucru le-ar da mână liberă autorităților locale să înstrăineze loturile, fapt cu care membrii grupului de inițiativă nu au fost de acord și l-au contestat în judecată. 

Pentru a clarifica această situație și a discuta cu autoritățile locale despre schița propusă, urmează să organizăm o discuție publică pe acest teren. Vom reveni cu detalii pe pagina de Facebook Primăria Mea - or. Codru. Dacă doriți să vă alăturați grupului și să contribuiți la amenajarea acestui spațiu, lăsați-ne un mesaj pe Facebook sau contactați-ne la 068768798.


Schița a fost realizată în cadrul proiectului „Un oraș bun – un efort comun: dezvoltare locală prin participare comunitară”, implementat de AO Primăria Mea, cu suportul financiar al Fundației Soros Moldova. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei.


Consiliul Local Codru în primul an de mandat

Peste 75 de subiecte au fost examinate de consilierii locali din or. Codru până la sfârșitul anului 2020. Aleșii s-au întrunit în 8 ședințe și au aprobat 63 de decizii. Consilierii au înregistrat o participare înaltă la ședințe. Prezența medie a fost de 92%. 17 din cei 23 de consilieri au fost prezenți la toate ședințele. Pentru activitatea lor, consilierii aleși în octombrie 2019 au primit indemnizații mai mari decât colegii din mandatul precedent. La ședința din 17 noiembrie 2020, consilierii au votat mărirea indemnizaţiei de la 1450 lei până la un salariu minim, adică 2775 lei pentru fiecare ședință. 

Autoritățile din Codru continuă însă să aibă restanțe la capitolul transparență. Deși legea spune că autoritățile publice locale sunt obligate să publice atât proiectele de decizii, cât și deciziile aprobate pe pagina web oficială, primăria Codru nu publică proiectele, și doar 4 din cele 63 de decizii adoptate de consilieri au fost plasate pe site-ul primăriei. 

Am analizat primul an de mandat al Consiliu Local Codru. Prezentăm observațiile, formulăm concluzii și oferim recomandări în baza monitorizării activității aleșilor locali de la începutul mandatului până la sfârșitul lui 2020. 

La fiecare patru ani, în or. Codru sunt aleși un primar și 23 de consilieri locali. Împreună ei administrează treburile orașului. Consiliul local decide direcțiile strategice de dezvoltare a suburbiei, identifică soluții la problemele cetățenilor, aprobă regulamente pentru buna funcționare a orașului și alte decizii administrative. Conform legii, Consiliul local administrează bunurile orașului; adoptă și modifică bugetul; stabilește și modifică taxele locale; decide luarea sau acordarea împrumuturilor; inițiază consultări publice pe problemele de interes local care pot avea impact economic, de mediu şi social; decide atribuirea şi schimbarea destinaţiei terenurilor publice; decide asupra lucrărilor de proiectare, construcţie, întreţinere şi modernizare a drumurilor, podurilor, fondului locativ ș.a.

Consilierul local are suficiente pârghii prin care poate și trebuie să reprezinte la orice nivel al administrației publice interesele celor care l-au ales.

Pentru ca alegătorii să înțeleagă dacă consilierii își îndeplinesc promisiunile, aceștia ar trebui să aibă acces la informații despre activitatea aleșilor. E bine să știm cât de disciplinați și activi au fost consilierii, ce inițiative au înaintat pentru un oraș mai bun și confortabil. Totuși, informații sintetizate despre activitatea consilierilor municipali nu sunt nicăieri publicate.

Primăria Mea a monitorizat, a studiat și a sintetizat activitatea Consiliului local în primul an de mandat (până la sfârșitul anului 2020). Prezentăm date despre numărul de ședințe, prezența consilierilor, inițiativele acestora, proiectele examinate, legalitatea deciziilor aprobate și alte informații relevante, colectate din monitorizările ședințelor CMC, listele de prezență, informațiile plasate pe pagina oficială a Primăriei Codru, datele prezentate de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat la solicitarea noastră și alte informații apărute în mediul online.

Noi vrem ca aleșii noștri să fie demni de încredere. Stăm cu ochii pe ei și invităm locuitorii orașului Codru să se alăture eforturilor noastre. 

 

Consiliul Local Codru: 23 de consilieri și 5 partide

Actualul Consiliu al or. Codru s-a format în urma alegerilor locale din 20 octombrie 2019. Consiliul a fost ales pentru un mandat de 4 ani în următoarea componență: Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS” - 12 consilieri, PSRM - 8 consilieri, PL - 1 consilier, PP „Șor” - 1 și 1 consilier independent. Ulterior, la ședința din 22 septembrie 2020, consilierii PPDA au anunțat despre părăsirea fracțiunii Blocului ACUM și au format fracțiunea PPDA, la care a aderat și consilierul independent Andrei Roșca. La sfârșitul anului 2020, Consiliul local Codru avea următoarea structură:

Actuala componență a Consiliului este mai echilibrată decât cea din mandatul precedent, din perspectiva de gen. Din cei 23 de consilieri, 17 sunt bărbați și 6 femei, comparativ cu o singură femeie în mandatul 2015 - 2019.

 

Pentru a fi mai aproape de nevoile cetățenilor și a putea reprezenta interesele acestora, consilierii trebuie să fie deschiși spre comunicare. Locuitorii trebuie să poată apela la aleșii lor pentru a le solicita ajutorul în diverse probleme cu care se ciocnesc în raport cu primăria. Pentru aceasta, este nevoie ca informațiile de contact ale consilierilor, orele de audiență și domeniile de care sunt responsabili să fie făcute publice. Pe site-ul oficial al primăriei Codru însă este publicată doar lista consilierilor și formațiunile politice din care aceștia fac parte. Datele de contact și orele de audiență lipsesc.

 

8 ședințe din 10 încercări

Pentru a-și exercita atribuțiile și a decide cum să fie soluționate problemele din orașul Codru, aleșii locali se întrunesc în ședințe. Acestea sunt publice și orice persoană interesată poate asista la şedinţele consiliului local.

Potrivit legii, aleșii locali se întrunesc în ședințe ordinare o dată în 3 luni. Consilierii se pot întruni și în ședințe extraordinare ori de câte ori este necesar. 

Până la sfârșitului anului 2020, consilierii s-au reunit în 8 ședințe, dintre care prima a fost de constituire, 5 ordinare și 2 extraordinare. Ședința de constituire a fost convocată de 3 ori: la 21 noiembrie 2019 nu a fost cvorum; la 25 noiembrie 2019 au venit toți aleșii locali, însă după mai multe discuții în contradictoriu, fracțiunea PSRM a părăsit sala; ședința a continuat pe 2 decembrie 2019.

La începutul fiecărei ședințe convocate, se alege din rândul consilierilor prezenți, prin vot deschis, un președinte sau o președintă de ședință.

În primul an de mandat, ședințele au fost prezidate de reprezentanți ai tuturor formațiunilor politice din Consiliu, cu excepția PP „Șor”. Cele mai multe ședințe au fost prezidate de reprezentanții PAS - 4 ședințe, urmați de reprezentanții PSRM - 2 ședințe, iar consilierii PL și PDA au prezidat câte 1 ședință.

 

⅔ din consilieri - prezenți la toate ședințele

Prezenţa consilierilor la şedinţe este obligatorie. Absenţa fără motive întemeiate de la 3 şedinţe consecutive ale consiliului duce la pierderea mandatului. Ședința poate avea loc dacă sunt prezenţi majoritatea consilierilor aleşi, adică cel puțin 12.

În primul an de mandat, consilierii au înregistrat o participare înaltă la ședințe. Prezența medie a fost de 92%. 17 din cei 23 de consilieri au fost prezenți la toate ședințele Consiliului.

Cea mai mică prezență a fost înregistrată de consilierul PDA Liviu Filimon, care a absentat la 5 din cele 8 ședințe, urmat de colegul de fracțiune Cătălin Mandatii - 4 absențe. Câte 3 absențe au avut consilierii PAS Vadim Țurcan și Nicolae Goncearenco. Iulian Serbușca (PDA) și Andrei Nicolaescu (PSRM) au absentat de la câte 1 ședință. 

Unica ședință la care au participat toți cei 23 de consilieri a fost cea din 22 septembrie 2020. Atunci a avut loc divizarea Blocului ACUM, a fost anulată decizia despre formarea comisiilor consultative de specialitate, desemnat un nou secretar interimar, votate candidaturile pentru birourile electorale la alegerile prezidențiale și aprobată construcția stradelei Schinoasa Deal conform programului „Drumuri Bune”.

Cei mai puțini consilieri (19) au fost prezenți la ședința din 15 decembrie 2020, când a fost aprobat bugetul local pentru 2021.

 

Aproape 300 mii lei pentru participarea la ședințe

Pentru participarea la ședințe, aleșilor locali li se achită o indemnizație. Până în noiembrie 2020, indemnizaţia era de 1450 lei pentru fiecare zi de şedinţă. La ședința din 17 noiembrie 2020, consilierii au votat mărirea indemnizaţiei până la un salariu minim, adică 2775 lei pentru fiecare ședință. Astfel, am calculat că pentru prezența la cele 8 ședințe care au avut loc până la sfârșitul anului 2020, aleșilor locali li s-au achitat 298 050 lei din bugetul local.

 

Deciziile Consiliului: unde acestea (nu) se publică

În cadrul ședințelor, consilierii examinează proiecte de decizii prin care se propun soluții la problemele locuitorilor orașului și mecanisme care asigură buna funcționare a administrației publice locale. Proiectele de decizii pot fi înaintate atât de consilieri, cât și de executivul primăriei.

Deciziile se consideră adoptate dacă pentru acestea votează majoritatea consilierilor prezenți în sală, cu excepția cazurilor în care legea prevede un număr mai mare de voturi. De exemplu, pentru aprobarea bugetului local, administrarea bunurilor, stabilirea taxelor şi impozitelor locale, planificarea dezvoltării localităţii şi amenajării teritoriului, asocierea cu alte consilii, instituţii publice din ţară sau din străinătate este necesar votul majorității consilierilor aleși, adică cel puțin 12 voturi. 

În primul an de mandat, consilierii au reușit să examineze peste 75 de subiecte. Marea majoritate a acestora, 63 de proiecte, au fost adoptate, 6 respinse, 4 transmise la reexaminare și 2 chestiuni au fost audieri de informații în urma cărora nu au fost adoptate decizii.

Deși legea spune că autoritățile publice locale sunt obligate să publice atât proiectele de decizii, cât și deciziile aprobate pe pagina web oficială, primăria Codru nu publică proiectele, iar cetățenii nu pot afla ce urmează să voteze consilierii la ședințe. Referitor la deciziile aprobate, doar 4 din cele 63 au fost plasate pe site-ul primăriei. Totodată, primăria trebuie să includă deciziile adoptate de Consiliu și în Registrul de Stat al Actelor Locale. Aici, toate cele 63 de decizii au fost publicate.

 

Deciziile sunt legale? Cine le verifică?

Toate deciziile aprobate de consilieri sunt supuse controlului obligatoriu al legalității. Astfel, fiecare decizie se expediază oficiului teritorial al Cancelariei de Stat în termen de 5 zile de la semnarea acesteia. În cazul în care oficiului teritorial al Cancelariei de Stat consideră că o decizie este ilegală, acesta notifică Consiliu și cere modificarea sau abrogarea totală sau parţială. În termen de 30 de zile de la data primirii notificării, Consiliul trebuie să modifice sau să abroge actul contestat. În cazul în care Consiliul își menține poziția sau nu reexaminează decizia contestată, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat poate sesiza instanţa în termen de 30 de zile de la data primirii notificării refuzului. Sesizarea instanței poate avea loc și în cazul în care Consiliul nu oferă niciun răspuns în termen de 60 de zile de la data notificării cererii de modificare sau de abrogare a deciziei.

Din cele 63 decizii parvenite spre control, 61 au fost supuse controlului. Astfel, 3 decizii au fost calificate de Cancelaria de Stat drept ilegale. Dintre acestea, în 2 cazuri au fost inițiate acțiuni în instanța de judecată pentru a fi abrogate.

 

Ce nu este bine și cum îmbunătățim

Ședințele Consiliului local Codru au loc cu mai multe încălcări ale prevederilor legale. Doar prin transparență și dialog se poate construi încredere între cetățeni și aleșii locali, astfel ca aceștia să colaboreze și să identifice împreună soluții la problemele prioritare.

Prezentăm observațiile adunate în urma monitorizării Consiliului local. Formulăm concluzii despre transparența procesului decizional și implicarea cetățenilor. Oferim recomandări pentru îmbunătățirea acestor procese. 

I. Nu există suficiente informații oficiale publice și ușor accesibile despre consilieri. Pe pagina primăriei locuitorii pot găsi doar componența nominală a Consiliului. Dacă însă vor să afle mai multe despre consilierii cărora le-au încredințat votul - cine sunt, cum îi pot contacta, care sunt domeniile în care se specializează, cum au ajutat alți locuitori să își rezolve problemele cu care s-au ciocnit, cum se descurcă în funcția de aleși locali - nu prea au cum. Cetățeanul poate afla despre activitatea consilierilor numai dacă personal a interacționat cu aceștia, îi urmărește pe rețelele de socializare, privește constant buletinele de știri și citește presa de investigații. 

Recomandăm: Plasarea pe site-ul primăriei a pozelor, datelor de contact, orele de audiență, rapoartele anuale de activitate, declarațiile de avere și interese personale, proiectele de decizii inițiate, prezența la ședințe, indemnizațiile, consultările publice organizate și alte informații relevante despre fiecare dintre consilieri. 

Încurajăm aleșii să informeze locuitorii activ, prin diverse mijloace, inclusiv rețelele de socializare, despre acțiunile inițiate și să prezinte rapoarte de activitate anuale, conform priorităților cetățenilor și promisiunilor electorale.

Acest lucru va oferi cetățenilor posibilitatea să afle cine sunt consilierii, iar aceștia, la rândul lor, să-și facă cunoscute activitățile și realizările, astfel contribuind la sporirea gradului de transparență în procesul decizional.

II. Proiectele de decizie nu sunt făcute publice. Locuitorii orașului nu cunosc ce decizii urmează să adopte sau să respingă consilierii la ședințe, cum acestea îi vor afecta și nu pot să se opună adoptării unor proiecte sau înainta propuneri pentru îmbunătățirea lor. 

Recomandăm: Publicarea pe site-ul primăriei a proiectelor de decizii. Transparența procesului decizional este responsabilitatea comună a primăriei și a aleșilor locali. Consilierii trebuie să insiste pe respectarea  procedurilor  legale și prevederile transparenței în procesul decizional.

III. Nu se publică nici deciziile adoptate de consilieri. Locuitorii orașului Codru nu au acces la deciziile adoptate de consilieri. Chiar dacă primăria plasează deciziile în Registrul de Stat al Actelor Locale, cetățenii nu neapărat cunosc despre existența acestei platforme. 

Recomandăm: Publicarea deciziilor pe site-ul primăriei și distribuirea informației despre acestea pe rețelele de socializare. Cetățenii trebuie informați despre deciziile pe care le iau aleșii și schimbările pe care acestea le aduc.

Un oraș bun este efortul comun al locuitorilor și aleșilor locali. Vrem ca aleșii noștri locali să adopte decizii în folosul comunității, prin consultarea cetățenilor. Vom continua să urmărim activitatea aleșilor locali, să cerem transparență și să încurajăm implicarea cetățenilor în procesul decizional.


Raportul a fost elaborat în cadrul proiectul “Priority Driven Local Administration”, implementat de AO Primăria MEA, cu suportul generos din partea poporului american, oferit prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).  Materialul reflectă opinia autoarelor și nu reprezintă viziunea USAID sau a Guvernului Statelor Unite.

Chestionar: Cum trebuie amenajată zona deschisă între str. Izvoarelor – str. Schinoasa Vale?

Membrii grupului de inițiativă vor să convingă primăria Codru să amenajeze zona deschisă între str. Izvoarelor – str. Schinoasa Vale. Acest spațiu a acumulat peste 400 de voturi online, poziționându-se primul în topul preferințelor locuitorilor din Codru. Mai mult, Primăria a confirmat că zona este prevăzută pentru amenajarea unui parc.  

În continuare, te rugăm să ne spui cum ți-ai dori să fie amenajat acest teren. Răspunde la întrebările din acest chestionar, iar grupul de inițiativă, împreună cu un arhitect și o urbanistă, vor analiza toate toate opiniile și vor face o schiță pe care o vor prezenta primăriei. În acest mod, zona ar putea fi amenajată cât mai aproape de necesitățile locuitorilor. 

Mai jos descriem cum a fost selectat acest spațiu.

Votul online

Începând cu 18 ianuarie, timp de aproape două luni, locuitorii din Codru au putut alege dintr-o listă de 3 spații publice, pe care dintre ele îl vor amenajat în primul rând în orășel. Votul online a fost lansat de grupul de inițiativă local, format în noiembrie 2020 pentru a cere de la autorități amenajarea unui spațiu public în Codru.

Astfel, rezultatele votului sunt următoarele: 
  • Zona deschisă între str. Izvoarelor – str. Schinoasa Vale - 450 voturi
  • Stația centrală de la Drumul Schinoasei (intersecție cu Sitarului și Potârnichii) - 337 voturi
  • Terenul sportiv al Gimnaziului nr. 42 (str. Schinoasa Deal) - 276 voturi

Observăm că cei mai mulți locuitori din Codru își doresc un spațiu public amenajat în zona deschisă între str. Izvoarelor – str. Schinoasa Vale. Terenul este unul generos și poate  găzdui facilități pentru mai multe interese: terenuri de joacă, terenuri de fitness, locuri de odihnă, platforme pentru a privi panorama. 

Răspunsul primăriei 

Următorul pas a fost informarea primăriei Codru despre rezultatele votului. Membrii grupului de inițiativă au încercat să organizeze o discuție informală cu primarul sau cu un reprezentant al primăriei orășelului Codru, pentru a obține mai multe informații despre spațiul selectat și cum ar putea fi amenajat de primărie. 

Ce au reușit, totuși, să obțină este un răspuns în scris, în care se precizează că spațiul este destinat amenajării unui parc, conform Planului Urbanistic General al orașului Codru. 

Ce urmează

Pentru a înțelege cât mai exact ce își doresc oamenii să vadă pe acel teren, grupul a elaborat un chestionar prin care vor colecta părerile locuitorilor atât online, cât și din teren. Toate opiniile vor fi atent analizate de o echipă formată dintr-un arhitect și o urbanistă. Aceștia vor pregăti o schiță de amenajare, care la fel va fi supusă consultărilor cu cetățenii. Varianta finală va fi prezentată primăriei, iar grupul de inițiativă va cere autorităților amenajeze spațiul.

Completează chestionarul și spune cum ți-ai dori să fie amenajat acest spațiu? Transmite-l și altor locuitori din Codru, pentru a aduna cât mai multe opinii. 

Iar dacă vrei să te alături grupului de inițiativă pentru a cere împreună de la primărie amenajarea spațiului cât mai aproape de necesitatea locuitorilor, scrie-ne un mesaj pe pagina de Facebook, la adresa de e-mail primariamea@gmail.com sau contactează-ne la nr. de telefon 060212112. 


Activitatea are loc în cadrul proiectului „Un oraș bun – un efort comun: organizare comunitară pentru dezvoltare locală”, implementat de AO „Primăria MEA” cu sprijinul financiar al Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros-Moldova. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei.

Ziar comunitar. Ediția VI (Februarie 2021)

În noua ediție a ziarului, găsiți detalii despre:
  • Sondajul pentru identificarea spațiului public pe care locuitorii or. Codru îl vor amenajat;
  • Bugetul și taxele locale recent aprobate;
  • Cum cetățenii cer soluții la problemele cauzate de blocurile care împânzesc orașul.
Puteți citi ziarul mai jos sau apăsând aici. A3_Codru 6 (1)

Prima discuție despre spații publice în Codru: stația din Centru – în topul preferințelor

Duminică, 13 decembrie 2020, a avut loc prima rundă de discuții publice despre patru locații unde ar putea fi amenajat un spațiu pentru odihnă, plimbări și agrement în Codru. Acestea sunt:

  • Terenul sportiv al Gimnaziului nr. 42 (str. Schinoasa Deal)
  • Stația Centru (str. Drumul Schinoasei)
  • Zona deschisă între str. Izvoarelor - str. Schinoasa Vale
  • Terenul de lângă stația terminus a microbuzului 169 

La discuția online au participat locuitori din Codru și membrii grupului de inițiativă care au organizat evenimentul. Singurii reprezentanți ai autorității publice locale care au acceptat să participe au fost consilierul local PAS, Vadim Țurcan și consiliera locală PPDA, Olga Vieru. 

În topul preferințelor participanților, conform unui sondaj online realizat în timpul discuției publice, a fost scuarul din spatele stației din centrul orașului Codru.

Stația Centru (str. Drumul Schinoasei)

Amenajarea scuarului din spatele stației pentru transport public din centrul orășelului Codru ar fi cel mai fezabil proiect conform consilierului local PAS, Vadim Țurcan, pentru că nu ar necesita foarte multe resurse pentru amenajare. 

Micul spațiu verde ar urma să fie curățat, s-ar instala un teren de joacă pentru copii în preajma stației, iar transformatorul și cutia de rețele de telecomunicații pot fi mascate cu panouri decorative sau informative. Acestea sunt câteva dintre ideile de amenajare propuse de unul dintre membrii grupului de inițiativă, arhitect de profesie. 

Într-o versiune mai complexă, un bazin mic poate fi amenajat, pentru a colecta apele care se adună în zonă din cauza reliefului și ar servi în același timp la răcirea spațiului în timpul verii. De partea cealaltă, un participant la discuție s-a arătat mai degrabă îngrijorat de faptul că zona va acumula ape, dar și faptul că este expusă circulației intense. 

Consilierul local PAS, Vadim Țurcan, a mai menționat că a primit și anterior solicitări din partea cetățenilor pentru ca spațiul să fie amenajat. 

Zona deschisă dintre str. Izvoarelor și str. Schinoasa Vale

Acest spațiu a atras și el multe voturi din partea participanților. Zona are statut de parc conform Codului Urbanistic, dar nu este amenajat. Este o zonă deschisă, care ar putea fi valorificată cu terenuri de joacă, terenuri de fitness, platforme pentru a primi panorama, locuri de odihnă.   

De cealaltă parte, este supusă riscului de alunecări de teren și ar dura mai mult să fie amenajată, întrucât primăria ar trebui să aloce o sumă considerabilă, a fost de părere consilierul local Vadim Țurcan. 

Terenul sportiv al Gimnaziului nr. 42 

Acest teren ar putea fi redimensionat, astfel încât să poată fi amenajate două stadioane mai mici, dar și pavilioane pentru târguri și evenimente comunitare, o cișmea și o parcare. 

Am aflat de la consilierul local Vadim Țurcan că acest spațiu deja este pe agenda primăriei. Chiar au fost prevăzuți bani în buget în acest an pentru reconstrucția stadionului de baschet. Numai că tot ce s-a reușit să se facă este doar proiectul pentru reconstrucție, iar renovarea propriu-zisă nu a început. 

Deocamdată, nu se cunoaște care este viziunea primăriei pentru a amenaja acest spațiu. Menționăm că este esențial ca proiectele de infrastructură să fie consultate cu cetățenii înainte de a fi realizate, pentru a integra și necesităților lor în proiecte.

Terenul de pe str. Potârnichii (lângă stația terminus a rutierei 181)

Câțiva localnici au făcut deja primele încercări de amenajare. Au îndreptat terenul și au improvizat un teren de fotbal. 

Spațiul ar putea fi îmbunătățit cu niște tribune instalate lângă teren, scări și rampe de acces dinspre drum și o construcție care să servească drept platformă pentru a admira panorama.  

Totuși, consilierul local Vadim Țurcan a informat că acest spațiu este deja în proprietate privată. De aceea vom renunța la el pentru scopul acestui proiect. 

Discuția publică online a fost organizată de grupul de inițiativă pentru spații publice din Codru, format cu o lună în urmă de câțiva locuitori activi din orășel. Grupul și-a propus să pună pe agenda autorităților publice locale amenajarea unui spațiu public în Codru. În acest demers, sunt ajutați de Asociația Primăria Mea.

Cum s-au ales cele 4 spații?

Cele 4 spații au fost alese în urma unui sondaj online  realizat pe parcursul lunii noiembrie, la care au participat 115 locuitori din Codru. Ulterior, locațiile menționate cel mai des au fost analizate de două experte în urbanism, care au evidențiat oportunitățile de amenajare ale acestora.  Descrierea detaliată o găsiți aici

Ce facem mai departe?

În continuare, vrem să aflăm părerea a cât mai multor locuitori din Codru despre cele 3 spații prezentate mai sus (unul fiind exclus) și să identificăm un singur spațiu, pe care primăria să-l amenajeze. Pentru asta, grupul de inițiativă va lansa un vot online. Vom întreba care sunt necesitățile locuitorilor și cum văd ei acel spațiu, apoi vom veni cu propuneri de amenajare, care iarăși vor fi supuse unui proces de vot. Vom încerca să implicăm în proces și autorițățile pentru ca ulterior spațiul respectiv să fie amenajat. Vom reveni în curând cu detalii despre procesul de vot. Între timp, puteți urmări activitatea grupului pe pagina de Facebook Primăria Mea – or. Codru

Video de la discuții:


Discuțiile au avut loc în cadrul proiectului „Un oraș bun – un efort comun: organizare comunitară pentru dezvoltare locală”, implementat de AO „Primăria MEA” cu sprijinul financiar al Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros-Moldova. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei.


Cum să creăm spații publice în Codru

Orașul Codru devine tot mai împânzit de construcții în locul spațiilor verzi, parcurilor sau stadioanelor. Oamenii sunt tot mai nemulțumiți și menționează de pericolul la care se supun când copiii se joacă pe carosabil sau părinții se plimbă pe acolo. 

Spațiile publice nu sunt un moft, ele au un impact puternic asupra vieții noastre. Ele oferă spațiu de relaxare și recreere, încurajează interacțiunea cu alți oameni, fac străzile mai sigure, fac orașele mai pietonale, creează spațiu pentru evenimente comunitare și au un impact pozitiv asupra sănătății noastre fizice și mintale. 

Spațiile publice și cele verzi trebuie să răspundă necesităților locuitorilor. Cetățenii trebuie implicați de la etapa inițială până la monitorizarea lucrărilor și adaptarea continuă a spațiului respectiv. 

Împreună cu comunitatea din or. Codru am identificat 4 locații care le propunem spre discuții: terenul de sport al Gimnaziului 42, din str. Schinoasa Deal; stația centrală de la Drumul Schinoasei; parcul neamenajat dintre strada Schinoasa Vale și str. Izvoarelor și terenul de sport din str. Potârnichii.  

La fel, împreună cu locuitorii, vom decide ce trebuie Primăria să amenajeze pe acest teren și vom insista ca acest lucru să devină o realitate. Înțelegem că ne asumăm niște riscuri: or. Codru este mare, iar criza de spații publice este peste tot. Dar sperăm că, indiferent de locație, locuitorii vor privi acest experiment ca un proces de învățare care poate fi replicat în alte locuri.

 

De ce avem nevoie de un spațiu public?

Un locuitor din Codru, întrebat fiind de problemele localității, mai degrabă se gândește de ce nu are trotuare accesibile, un sistem de colectare a deșeurilor sau cum să ajungă acasă după ora 23:00 fără a cheltui o mică avere pe taxi. Problemele naționale ar fi și mai grave, și mai complexe: salariile și pensiile mici, viitorul nesigur al copiilor, deja sănătatea și corupția.

Spațiile publice nu vor fi în topul lucrurilor pe care le cer, mai ales în situația când mulți se gândesc la siguranța zilei de mâine sau la cum să ajungă la serviciu pe timp de pandemie în transportul supraaglomerat. Însă spațiile publice sunt cele care influențează enorm calitatea vieții noastre în oraș. Ele nu sunt un lux sau un moft, ci o necesitate.

 Un spațiu public este orice spațiu deschis și accesibil pentru toți oamenii. Fie este vorba de scuaruri, de grădini publice, parcuri, de alei, plaje, spații amenajate pentru târguri sau alte evenimente. Beneficiile acestora variază în funcție de forma pe care o iau și de funcționalitățile pe care le oferă, oricum putem distinge câteva comune:

  1. Relaxare și recreere, respectiv îmbunătățirea stării de sănătate a populației - oamenii trebuie să aibă acces la spații în care să se plimbe, să respire aer curat, să poată să se așeze să citească sau să privească natura sau alți oameni. Multe persoane locuiesc în apartamente mici, fără spațiu privat față de alți membri ai familiei sau fără priveliști verzi, totodată, nu toată lumea își permite să aibă mașină să meargă la un parc sau o pădure din afara orașului. Nici nu este încurajată folosirea automobilelor care e unul din principalii poluanți ai aerului în mun. Chișinău.
  2. Interacțiune cu alți cetățenii - spațiile publice aduc laolaltă oameni necunoscuți, cu profesii, vârste sau venituri diferite. Dacă sunt amenajate corespunzător, de exemplu, scaunele încurajează conversația, atunci oameni, care în alte circumstanțe nu ar comunica unii cu alții, încep să facă asta.
  3. Siguranță străzii sau a regiunii - un spațiu public înseamnă mai mulți oameni, mai mulți ochi, mai multă lumină și mai multă activitate. Prin amenajarea unor spații, regiuni întunecoase și poate chiar periculoase, devin accesibile și sigure pentru toți.
  4. Siguranță mai bună pentru pietoni - pentru a fi accesibile, către aceste spații pot fi făcute treceri pentru pietoni sau pot fi puse limitatoare de viteză. Șoferii încetinesc acolo unde sunt aglomerații de oameni. În general, un oraș care are mai multe spații publice încurajează mai mult mersul pe jos.
  5. Spațiu pentru evenimente comunitare importante - deseori, când ne gândim la evenimente ne amintim de Piața Marii Adunări Naționale sau de bulevardul Ștefan cel Mare. Pe când acțiuni mult mai mici pot fi organizate în apropiere de casa noastră: târguri, clacă, concursuri sau, de ce nu, proteste cu anumite revendicări clare.
  6. Stoparea preluării spațiilor de către agenți privați - privatizarea nu este numaidecât un lucru rău, dar experiența arată că asta se face deseori în detrimentul intereselor locuitorilor. Spațiile se iau pentru construcții de blocuri, de parcări, spălătorii auto sau oricare alte clădiri care descurajează plimbările, limitează interacțiunea umană, cresc șansele de poluare fonică sau a aerului. Un spațiu neamenajat lângă casă poate deveni un complex rezidențial sau, cu contribuția comunității, poate deveni un mic parc. 

Spațiile publice ne aduc împreună: socializăm, interacționăm, vedem acțiune și alți oameni. Nu numaidecât să devenim prieteni, dar devenim membri ai aceleiași comunități care se vor ajuta în caz de necesitate, vor face evenimente comune sau vor revendica aceleași drepturi. Confortul vieții noastre se extinde dincolo de ușile casei sau ale apartamentului nostru; iar, fiindcă nu toți au privilegiul unei grădini sau a camerelor spațioase, astfel, oferim tuturor acces la aceste lucruri esențiale pentru un trai decent. Nu mai trebuie să fugim în centrul capitalei cu orice ocazie, nu trebuie să poluăm aerul folosind automobile și, dacă zona devine sigură pentru pietoni, putem chiar lăsa mașina acasă. Cu alte cuvinte, devenim membri ai unei comunități, nu doar rezidenți.  

 

Cum se creează spațiile publice?

Așa cum spuneam mai sus, printre atâtea probleme arzătoare, a vorbi despre spații publice calitative nu este numaidecât o prioritate pe agenda autorităților. Totuși, politicienii conștientizează necesitatea unor spații comunitare și a oferii unor rezultate vizibile pentru cetățeni. Nu poți face un eveniment de lansare a unui drum reparat, dar o poți face când este vorba de un scuar, parc sau havuz. 

Pentru că motivația inițială a creării spațiului nu este numaidecât corectă, avem multe spații care nu răspund necesităților locuitorilor. Într-o cercetare anterioară Primăria Mea facem referință la Organizația Project for Public Spaces (Proiectul pentru Spații Publice) care descrie 4 tipuri de formare a unui spațiu public:

  1. Spații bazate pe proiect – de regulă, apar la inițiativa autorităților. Acestea trebuie să respecte anumiți termeni limită și au un buget restrâns. Deseori, nu iau în calcul dorințele locale. Autoritatea își asumă poziția de atotcunoscătoare.
  2. Proiecte/Abordarea Disciplinară) – se bazează doar pe viziunea unui designer profesionist. Deseori acestea fac abstracție de context sau de comunitate.
  3. Abordarea sensibilă la spațiu/comunitate – se caracterizează prin eforturi de a consulta locuitorii, dar procesul este coordonat totuși de designeri și arhitecți. Se depune efort din partea experților de a contextualiza lucrările după doleanțele locatarilor, doar că cei din urmă oricum rămân, în mare parte, neparticipativi.
  4. Abordarea coordonată de spațiu/comunitate – se bazează pe o implicare cât mai activă a fiecărui membru al comunității. Transformă planificarea și gestionarea spațiilor publice într-o activitate de grup cu scopul de a consolida propriului capital social și de a identifica valorile comune. Participanții locali se simt incluși în proces și sunt mult mai dispuși să își asume mai multe acțiuni. 

Rezultatul esențial al spațiului public este formarea comunității în jurul acestuia și implicarea cetățenilor în procesul decizional, nu crearea infrastructurii propriu-zise. Aceeași organizație a publicat 11 principii ale creării spațiilor pentru comunitate:

  1. Comunitatea este expertul - fiecare comunitate are persoane cu diferite experiențe și talente care pot fi folosite.
  2. Creăm un spațiu, nu un design - scopul este de a crea un spațiu care are oferă un puternic sentiment de apartenență, dar și care arată bine.
  3. Căutăm parteneri locali - aceștia pot fi instituții locale, școală, muzeu etc.
  4. Putem vedea multe doar observând - prin a urmări ce fac oamenii în spațiile publice, putem înțelege ce le place și ce nu; ce funcționează și ce nu. Chiar și după ce spațiul este creat, observația trebuie continuată, iar spațiul ajustat.
  5. Să avem o viziune - participanții la proces trebuie să aibă o idee comună și împărtășită despre ce activități vor fi acolo, despre cum să arate și cum să fie confortabil spațiul. Totodată, ea trebuie formulată astfel încât să trezească un sentiment de mândrie pentru cei care locuiesc sau lucrează în apropiere.
  6. Trebuie de început cu cele mai ușoare, mai rapide, mai ieftine - spațiile publice sunt foarte complexe, de aceea nu putem să ne așteptăm că vom face totul din start. Trebuie de început cu mici experimente care vor fi îmbunătățite în timp.
  7. Creăm spații care să încurajeze interacțiunea - prin anumite aranjamente ale mobilierului urban sau alte elemente;
    Mobilier urban „Pop-Up” în or. Seattle reprezintă un teren de joacă pentru copii și maturi. Are 8 elemente modulare care pot fi amenajate după bunul plac al fiecăruia
    Mobilier urban „Pop-Up” în or. Seattle reprezintă un teren de joacă pentru copii și maturi. Are 8 elemente modulare care pot fi amenajate după bunul plac al fiecăruia
  8. Ei mereu vor spune că „nu poate fi făcut” - crearea de spațiu pentru comunitate nu este în descrierea responsabilităților unui funcționar public fie urbanist, fie arhitect. De aceea, în procesul de crearea a unui spațiu public vom întâmpina multe obstacole. Prin a începe la scară mică și a arăta importanța procesului, puteți depăși aceste dificultăți.
  9. Forma urmează funcția - adică pornim de la cum comunitatea va folosi spațiul, care vor fi funcționalitățile, apoi urmează design-ul sau cum va arăta.
  10. Banii nu sunt o problemă - odată ce este instalată infrastructura elementară, celelalte lucruri vor urma mai simplu - comerț stradal (firește, legal și bine reglementat), flori, cafenele. Totodată, dacă întreg procesul de creare a unui spațiu public urmează pașii anteriori,  adică este despre implicarea și împuternicirea comunității, costul nu va fi perceput ca atât de mare.
  11. Proiectul nu este niciodată terminat - spațiile publice răspund la necesitățile locuitorilor, de aceea trebuie de observat în timp cum acestea se modifică și de ajustat corespunzător. Trebuie să fim deschiși spre schimbare! 

Spațiile publice sunt un efort continuu - ele trebuie începute la inițiativa membrilor comunității (inițial, pot fi doar din partea a câțiva membri), trebuie elaborate împreună cu alți locuitori, apoi trebuie mereu ajustate. Prin acest proces devenim cetățeni, dincolo de simpli spectatori ai unor proiecte realizate de autorități. 

 

Locuitorii din or. Codru nu sunt mulțumiți de calitatea spațiilor publice  

70,2% din locuitorii orașului Codru nu sunt mulțumiți de calitatea spațiilor publice în oraș. Sondajul, la care au participat 114 persoane, a fost realizat de către Primăria Mea or. Codru, în septembrie-octombrie 2020. 33,3% din respondenți au spus că ar vrea un parc, 21,9% - un stadion, iar alte opțiuni scrise au fost teren de joacă, alee sau chiar un centru comunitar. 

Or. Codru număra 14 277 de locuitori la recensământul din 2014, dar populația este în creștere. Acesta este împărțit în regiuni ca Schinoasa (Deal și Vale) și Costiujeni, care nu prea au o legătură unele cu altele. Costiujeni, acolo unde este și Spitalul Clinic de Psihiatrie, pe lângă casele particulare, este caracterizat și prin existența mai multor complexe locative, din blocuri cu multe etaje, o parte dintre acestea fiind construite încă în perioada sovietică. Blocurile cu multe etaje au lipsit până recent în Schinoasa, dar tot mai multe încep a ocupa teritoriile stadioanelor sau a unor zone verzi neamenajate. Astfel, au stârnit nemulțumirea mai multor locuitori. La fel s-a întâmplat și la intrarea în Costiujeni unde parcul a fost mutilat de mai multe case construite acolo sfidând utilitatea publică a parcului. 

Or. Codru, ca alte suburbii și or. Chișinău, începe a se confrunta cu problema construcțiilor care acaparează spațiile publice, dar nu oferă infrastructura socială, de agrement sau verde necesară.  

„Blocuri în loc la stadioane și grădinițe. Cu băștinașii ce facem?” „S-a construit prea mult și s-a neglijat organizarea spațiilor publice. Construcțiile sunt un haos pe alocuri.” „În afara de câteva terenuri de joacă pentru copii mici, un matur poate doar sa se plimbe între case. Nici un loc pentru jogging nu este.” „Lipsă de parcuri, stadioane sau terenuri de joacă. Copiii se dau cu bicicletele pe carosabil, părinții cu cărucioare, la fel, sunt nevoiți să se plimbe pe marginea carosabilului.” „De 16 ani de când locuiesc în acest orășel, am plătit taxe, am fost un cetățean și mai sunt, corect și cinstit, dar nu am beneficiat de nimic din partea primăriei!”

Din analiza răspunsurilor locuitorilor, constatăm că, acolo unde sunt parcuri, acestea nu sunt foarte bine amenajate și îngrijite, iar o bună parte din locuitori sunt privați de acces la spații verzi, nu au unde să se plimbe și sunt îngrijorați de construcțiile haotice care apar peste noapte. 

 

De ce parcurile sunt importante?

Fiecare om știe de ce un parc sau un scuar sunt importante: loc de plimbare, de relaxare, de a face sport, oferă aer curat, îmbunătățește aspectul estetic al orașului și, desigur, bucură ochiul. 

Legea cu privire la spațiile verzi explică toate aceste roluri: 
  • îmbunătăţirea calităţii  mediului prin reducerea poluanţilor şi îmbogăţirea atmosferei cu oxigen;
  • conservarea  resurselor de apă, combaterea eroziunii solurilor şi alunecărilor de teren;
  • reducerea zgomotului;
  • influenţa pozitivă asupra stării de sănătate fizică şi psihică a oamenilor;
  • armonizarea peisajelor artificiale cu cele naturale;
  • îmbunătăţirea aspectului localităţilor;
  •  încurajarea practicării sportului, turismului şi altor activităţi recreative.
Există anumite cerințe venite atât de la organizații ce țin de sănătate, cât și de amenajarea terenurilor. 

Organizația Mondială a Sănătății recomandă un minim de 9 m2 de spațiu verde per locuitor, însă o valoare ideală ar fi de 50 m2 pe cap de locuitor. În Marea Britanie se recomandă ca în apropiere de 300 de metri (o plimbare de cinci minute) să fie un spațiu verde de două hectare; la 2 km de casă - 20 de hectare; la 5 km de casă - 100 de hectare și la 10 km de casă - 500 de hectare. 

Aceeași lege, sus-numită, din Republica Moldova clasifică mai multe tipuri de spații verzi:

Parc - suprafaţa de peste 20 de hectare, cu vegetație bogată, oferă posibilităţi de recreere - sport, jocuri în aer liber sau/şi activităţi culturale;

Pădure-parc - spaţiu verde, amenajat pentru odihnă şi agrement în pădurile de lângă orașe. Poate cuprinde adăposturi pentru vizitatori, terenuri de camping, terenuri de sport, amenajări nautice etc.;

Grădină - suprafaţa de circa 3-20 de hectare, serveşte pentru odihna şi recreerea zilnică a locuitorilor din zonele limitrofe, cu arbori şi arbuşti decorativi, flori şi gazon; 

Scuar - suprafaţă de pînă la 3 hectare, amplasat, de obicei,  între străzi, pentru odihnă şi facilitarea circulaţiei pietonilor;

Spaţii verzi din cuprinsul arterelor de circulaţie - aliniamente de arbori şi fîşii de vegetaţie cu lăţime diferită, în funcţie de caracterul şi importanţa arterei, pentru ameliorarea ambianţei urbane şi aspectului estetic al căilor de circulaţie.

Spațiile verzi pot lua o varietate de forme, în funcție de dimensiune, de peisajul natural și arhitectural în care se înscrie sau de necesitățile locuitorilor. Parcurile sau scuarurile pe lângă verdeață, pot oferi spații de sport, terenuri de joacă, spații amenajate pentru picnicuri, locuri cu umbră pentru întâlniri comunitare sau pot avea diferite forme de artă publică (monumente, statui, instalații de artă). 

 

Câteva exemple să ne inspire 

În toată lumea, indiferent dacă vorbim de țări sărace sau bogate, de orașe sau sate, de o populație mai mare sau mai mică, în țări cu o tradiție democratică mai mare sau mai limitată, comunitățile revendică spațiile publice și le creează împreună. 

Tapis Rouge în Haiti 

Tapis Rouge este un spațiu public creat într-o regiune din Haiti care a suferit mult după cutremurul din 2010. Casele de acolo nu au acces la infrastructură elementară ca electricitate sau apă. Acest spațiu a fost creat prin participarea publicului și este orientat spre comunitate și încurajează interacțiunile sociale. Scopul a fost crearea unui mediu mai sigur și mai curat, care să contribuie la reducerea criminalității, violenței și a comportamentelor antisociale din zonă.

Designul a fost făcut împreună cu comunitatea. Un amfiteatru pentru întâlnirile comunitare este exact în centru.
Un cerc al spațiului este cu echipament sportive, un altul - cu verdeață, iar sub palmieri sunt rezervoare cu apă.
Parcul Hussein Bin Talal în Groznyi

Ca în oricare regiune post-sovietică, spațiile publice din Groznyi au degradat în anii ‘90. Orașul avea nevoie de un spațiu care să atragă oameni de toate vârstele. Autoritățile s-au gândit să facă un parc care să conecteze cultura națională cu infrastructura modernă - Hussein Bin Talal. Viceprimara, care a coordonat procesul, a susținut ideea de participare a comunității. Rezidenții au putut să analizeze planul parcului înainte de începutul lucrului.

Împreună cu firme de arhitecți din Occident, a fost creat un skatepark, terenuri de sport, un loc de joacă, zone de agrement, un iaz și alte facilități.
Încă înainte să fie terminată construcția, tinerii urmăreau lucrările și chiar au ajutat la curățenie, pentru a putea cât mai repede să folosească skatepark-ul.  
Încă înainte să fie terminată construcția, tinerii urmăreau lucrările și chiar au ajutat la curățenie, pentru a putea cât mai repede să folosească skatepark-ul.

 

Creăm împreună spații publice în or. Codru! 

Scriam mai sus că regiunile din or. Codru sunt foarte diferite și nu numaidecât sunt conectate unele cu altele. Pentru mulți, a ajunge la un parc în sectorul Centru este mai ușor decât a merge la parcul de la Primărie, darămite la cel de la Spitalul de Psihiatrie. Însă fiecare cetățean trebuie să se bucure de spații publice, iar locuitorii trebuie să își apere spațiile libere de construcțiile problematice. 

În septembrie-octombrie 2020, am recrutat mai mulți locuitori care vor să pună umărul la amenajarea unui spațiu. Ne-am întâlnit pe terenul de sport al Liceului de Arte „Nicolae Sulac”, am făcut cunoștință, am stabilit următoarele acțiuni și am zis că orașul Codru merită mai mult. 

Am făcut un chestionar (despre care am scris mai sus), în urma acestuia am selectat mai multe spații, pe care le-am analizat cu echipa și cu urbanista, Constanța Dohotaru. Într-o zi friguroasă am inspectat terenul sportiv de la gimnaziul 42, alături am analizat și un mic teren la intersecția mai multor străzi, stația centrală de la Drumul Schinoasei, terenul din livadă de la str. Potârnichii, parcul din strada Molocanilor, de la Spitalul de Psihiatrie și de la Primărie.

Parcul de la Primărie, care deși poate fi mai îngrijit, are mai multe facilități, inclusiv teren de joacă și de fitness  Parcul Spitalului de Psihiatrie este de o valoare arhitecturală incontestabilă. Împânzit de o mulțime de clădiri istorice proiectate de Alexandru Bernardazzi. Acestea sunt într-o stare avansată de degradare, dar ar trebui să devină parte a unui proiect masiv de investiții pentru a fi salvate și valorificate. 

Stadionul liceului de arte „Nicolae Sulac” poate deveni un spațiu atractiv pentru locuitorii blocurilor, dar și caselor din jur. Dar încă îi lipsește infrastructura elementară, de exemplu, scaune sau iluminare.

În urma chestionarelor, discuțiilor cu participanții din Codru, analizei în teren, am ales patru spații pe care urbanista Constanța Dohotaru le-a analizat bazându-se pe o anchetă elaborată conform teoriei urbanistului danez Jan Gehl. Astfel, cele Douăsprezece Criterii de Calitate a Spațiului Public sunt structurate în jurul a trei categorii principale: protecție, confort și plăcere.

În primul rând, fără protecția de bază împotriva traficului rutier, zgomotului, ploii și a vântului, oamenii vor evita în general să petreacă timpul într-un spațiu public exterior. Protecția împotriva acestor factori este esențială pentru un spațiu care este utilizat în mod regulat.

Apoi, un spațiu prietenos trebuie să asigure confort pentru mersul pe jos, statul în picioare sau așezat, privire și socializare. Un loc care nu oferă aceste mici conforturi nu va invita pe nimeni pentru a petrece timpul acolo, ci va fi chiar respingător. Oportunitățile pentru joacă și exerciții fizice pot face, de asemenea, spațiul mai atrăgător pentru oamenii de toate vârstele.

În cele din urmă, spațiile publice bune tind să ofere experiențe estetice și senzoriale plăcute. Acestea țin cont de condițiile climatice locale (de exemplu, oferă locuri umbrite pentru perioadele mai calde) și sunt alcătuite din elemente la scară umană, astfel încât vizitatorii să nu se simtă pierduți în împrejurimi prea mari sau înalte.

 

Spațiile propuse spre discuții

I. Terenul sportiv al Gimnaziului 42 

În timpul vizitei noastre, acolo erau deja două grupuri măricele de copii: primul din apropiere, al doilea de ceva mai departe. Am aflat că des se adună tinerii acolo, iar uneori se și fac competiții sportive.  Un teren destul de bine amenajat, care mai are însă nevoie de intervenții minime pentru a acomoda mai mulți locuitori. 

II. Stația centrală de la Drumul Schinoasei 

Aici am ajuns întâmplător, pentru că am mers să vizităm de fapt terenul de joacă și un spațiu din apropiere, dar ne-a atras atenția spațiul lăsat de izbeliște de lângă stația de așteptare. În aceeași stare de fapt e și stația și panoul informativ.  Un spațiu central, care leagă mai multe drumuri și care are chiar și un podișor care ar trebui renovat. 

III. Terenul din livadă din str. Potârnichii

A fost deja amenajat puțin de locuitori și probabil vara este plin de copii care joacă fotbal.  Spațiul oferă o priveliște idilică asupra orașului și este înconjurat de natură.

IV. Parcul între str. Izvoarelor și Schinoasa Vale 

Acest spațiu verde neamenajat poate deveni o pădure care să atragă și locuitorii din sectorul Telecentru.  Inițial, pot fi făcute lucrări simple de amenajare, iar autoritățile trebuie să își asume responsabilitatea de a colecta gunoiul de acolo și de a-i amenda pe cei care nu respectă legislația.

Aceste spații și propunem să le analizăm la discuția publică din 13 decembrie, iar în caz că nu reușiți să participați la ea, puteți urmări înregistrarea video pe pagina noastră de Facebook și transmite recomandările la primariamea@gmail.com. Dacă aveți spații pe care nu le regăsiți aici, scrieți-ne oricum, așa cum am mai scris „crearea de spații publice nu se termină vreodată”. 

 

Ce urmează să facem?

Împreună cu locuitorii, după discuții publice și după un vot online, vom identifica spațiul pe care vrem ca autoritatea publică locală să îl amenajeze. Vom întreba care sunt necesitățile locuitorilor și cum văd ei acel spațiu, apoi vom veni cu trei schițe, care iarăși vor fi supuse unui proces de vot. Ulterior, vom cere de la autorități ca acesta să fie realizat și vom monitoriza lucrările. 

 

Concluzii și recomandări

Fiecare regiune din or. Codru are nevoie de spații publice, de parcuri, de terenuri de joacă sau de sport. Faptul că ele sunt accesibile la o călătorie de 10 minute cu mașina, nu este suficient, mai mult, este dăunător mediului. 

Suburbia încă nu a fost atât de afectată de complexele rezidențiale, dar urmărind experiența din alte orașe, de exemplu, Durlești, un asemenea pericol apare și aici. Locuitorii trebuie să revendice și să amenajeze spațiile publice din apropiere, mai ales, atâta timp cât autoritatea publică locală nu prioritizează acest lucru. 

Ce trebuie să facă autoritatea publică locală:
  1. Să cartografieze toate spațiile neutilizate din localitate, să analizeze aglomerațiile de rezidenți și să ia măsuri de urgență să transforme acele spații în spații publice accesibile pentru toți.
  2. Să implice comunitatea locală în identificarea spațiilor: să întrebe necesitățile fiecărui grup de cetățeni; să elaboreze proiectele bazându-se pe acestea; să fie o competiție deschisă a ideilor; să fie angajați locuitorii în procesul de creare a spațiului; să fie găsite căi de administrare a spațiilor împreună cu comunitatea locală. 

Text: Vlada Ciobanu Schițe: Constanța Dohotaru, Rolan Rotar


Materialul a fost elaborat cadrul proiectului „Un oraș bun – un efort comun: organizare comunitară pentru dezvoltare locală”, implementat de AO „Primăria MEA” cu sprijinul financiar al Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros-Moldova. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei.     

Participă la discuțiile despre amenajarea unui spațiu public

Orașul Codru are nevoie de spații publice amenajate. Peste 70% din respondenții unui sondaj au spus că sunt foarte nemulțumiți de calitatea spațiilor publice din oraș. Locuitorii vor parcuri, spații amenajate, terenuri de sport și de joacă pentru copii. Un grup de locuitori ai orașului, susținuți de organizația Primăria Mea, organizează o discuție publică pe subiectul spațiilor de odihnă și agrement din Codru. Vom prezenta rezultatele sondajului, vom analiza împreună locațiile care ar fi potrivite pentru un parc, scuar sau zonă verde și vom discuta cu autoritățile care sunt planurile acestora. Ulterior, ne propunem să dezvoltăm un proiect care să răspundă la necesitățile cetățenilor și să cerem amenajarea unui astfel de spațiu public. Discuția va avea loc Duminică, 13 decembrie, ora 11.00, pe Zoom și va fi transmisă LIVE pe Facebook. Urmăriți actualizările evenimentului aiciPentru a participa la discuția de pe Zoom, completați formularul de mai jos. Doar persoanele înregistrate vor primi link-ul pentru conectare. Spațiile publice sunt esențiale pentru un oraș. Fie este vorba de parcuri, terenuri de joacă sau de sport, târguri, scuaruri sau alei. Acestea îmbunătățesc calitatea vieții. Oamenii pot să se plimbe, să se odihnească, să interacționeze cu alții locuitori, să facă activitate fizică și altele. Autoritățile trebuie să amenajeze spații publice! Orașele nu trebuie să fie doar construcții, parcări și magazine!
 Discuția va avea loc în cadrul proiectului „Un oraș bun – un efort comun: organizare comunitară pentru dezvoltare locală”, implementat de AO „Primăria MEA” cu sprijinul financiar al Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros-Moldova. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei.

Ce spații publice vrei în Codru? Participă la sondaj 

Ce fel de spații publice ți-ar plăcea să ai în Codru? Vrei un teren de sport sau o alee amenajată pentru plimbări, un teren de joacă pentru copii sau mai bine un scuar pentru târguri de weekend? Spune-ți părerea, completând formularul de mai jos. 

Sondajul a fost lansat de un grup de inițiativă, format pentru a convinge autoritățile locale că orășelul Codru are nevoie de spații publice amenajate. Membrii grupului își propun să aleagă un spațiu asupra căruia să-și concentreze eforturile, iar pentru asta au nevoie și de opinia altor locuitori din orășelul Codru. Prin consultarea localnicilor, vor acumula mai multe propuneri de spații publice cu potențial și se vor convinge că problema îi preocupă și pe alții.

  Grupul de inițiativă pentru spații publice în Codru

Membrii grupului de inițiativă s-au reunit la prima întâlnire duminică, pe 18 octombrie, pe stadionul Liceului de Arte „Nicolae Sulac”.

Unul dintre membri este domnul Ion, jurist de profesie. De patru ani de când locuiește în Codru, s-a ciocnit de mai multe probleme, una din ele fiind drumurile. A încercat să o rezolve de unul singur prin adresări la primărie, dar nu i-a reușit pe deplin. Atunci a înțeles că e nevoie și de implicarea celorlalți. Nu poate trece cu vederea nici faptul că orășelul Codru duce lipsă de spații publice, așa că a hotărât să se alăture grupului de inițiativă.

„M-am gândit că dacă o să contribui și eu, o să ajut cu o idee, cu ceea ce știu, o să reușim până la urmă că avem un spațiu public. Acum am ocazia ca împreună cu un grup mai mare să punem umăr de la umăr și să rezolvăm unele probleme stringente din orășelul Codru”, a împărtășit domnul Ion. 

La întâlnire au participat și doi arhitecți, Roland și colegul său Alexandru. Deși nu locuiesc în Codru, tinerii își propun să învețe de la grupul de inițiativă cum să implice mai mult cetățenii atunci când vor proiecta obiective publice pentru ei.

„Ce contează cel mai mult este ca în timpul realizării să fie implicați oamenii din jur, locuitorii, copiii. În acel moment are loc o magie aparte când un cetățean obișnuit devine unul activ”, este de părere Roland, convins de experiența proprie. 

Pentru început, pentru a înțelege care spații din Codru merită să fie transformate în locuri publice, care să fie prielnice atât pentru tineri, cât și pentru vârstnici și familii cu copii, urbanista Constanța Dohotaru le-a prezentat membrilor grupului de inițiativă Ancheta Spațiului Public. Aceasta este un ghid ce conține  criteriile de calitate pentru un spațiu public. Astfel, membrii au analizat dacă stadionul pe  care se aflau oferă protecție, confort și plăcere pentru vizitatori. „Îi va ajuta să dezvolte gândirea analitică, așa încât atunci când văd o stație, un parc sau o stradă - să vadă oportunitățile nevalorificate”, a explicat urbanista.

Exercițiul de analiză a unui spațiu public a fost repetat ulterior de membrii grupului pentru o locație la alegere, iar discuțiile au continuat online, unde s-au alăturat și alți membri noi. Împreună au elaborat un chestionar pentru a afla de la locuitorii din Codru ce spații publice le-ar plăcea să vadă în suburbie.

Te îndemnăm să completezi acest chestionar. Până acum s-au adunat peste 100 de răspunsuri online, iar în această săptămână membrii grupului vor colecta răspunsuri și de la ușă la ușă de la locuitorii din orașul Codru. 


Activitatea are loc în cadrul proiectului „Un oraș bun – un efort comun: organizare comunitară pentru dezvoltare locală”, implementat de AO „Primăria MEA” cu sprijinul financiar al Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros-Moldova. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei.

     

Îți lipsesc spațiile publice în Codru? Alătură-te Grupului de Inițiativă care le va cere de la autorități

Orașul Codru se dezvoltă și se extinde rapid, dar nu și spațiile publice pentru odihnă, plimbări și spații de joacă pentru copii. 

Platforma comunitară Primăria MEA își propune să formeze un grup de inițiativă al locuitorilor din Codru care va pune pe agenda autorităţilor locale necesitatea amenajării unui spaţiu public în localitate. 

Grupul de Inițiativă va beneficia de instruiri şi îndrumare din partea echipei Primăria MEA, pentru a organiza o campanie de advocacy și un eveniment comunitar pe un spațiu public. 

Perioada programului: octombrie 2020 - mai 2021. Data limită de aplicare: 4 octombrie 2020, ora 17.00.

Cine poate să aplice?

  • rezidenți ai orașului Codru;
  • cu câteva ore disponibile în lună pentru instruiri online și vizite în teren;
  • nu contează vârsta, experiența, studiile, apartenența la alte organizații sau partide politice.

Ce urmează să faci?

Grupul de Inițiativă urmează să se reunească, cu îndrumarea experților/expertelor și a echipei Primăria MEA, pentru următoarele activități:

  • întâlniri online și offline (cu respectarea distanței fizice și a normelor de protecție) în care vei învăța bune practici și instrumente pentru valorificarea spațiilor publice și implicarea autorităților locale în dezvoltarea lor;
  • chestionarea online și offline pentru a afla de la alți locuitori care dintre spațiile existente și-ar dori să fie amenajate și cum anume;
  • planificarea și implementarea unei campanii de advocacy, pentru a obține de la autoritățile locale angajamentul de a investi în amenajarea spațiului public selectat;
  • organizarea unui eveniment comunitar pe spațiul public selectat pentru amenajare.

Ce vei învăța?

  • care este importanța spațiilor publice;
  • cum se face analiza spațiilor publice, din punct de vedere al oportunităților pe care le pot oferi și ce trebuie îmbunătățit;
  • ce este o campanie de advocacy și cum se organizează;
  • cum să comunici cu autoritățile: prin solicitări de informații, petiții, discuții directe și cum să pui presiune pe ei, în caz că problema nu este rezolvată;
  • cum să monitorizezi activitatea administrației publice locale: să urmărești ca problemele puse pe agendă să fie rezolvate eficient și transparent;
  • cum să organizezi un eveniment comunitar.

Cum te poți implica?

Persoanele interesate pot completa formularul de aplicare până pe 4 octombrie 2020, ora 17.00.

Cine suntem noi?

Primăria MEA este o comunitate a cetățenilor care doresc orașe confortabile, accesibile și frumoase. Lansat în martie 2016, proiectul promovează ideea unor localități mai bune, în care autoritățile consultă cetățenii atunci când stabilesc priorități, dezvoltă și implementează politici publice.

Pentru informații suplimentare:

Telefon: 060212112

E-mail: echipa@primariamea.md


logo soros Programul va avea loc în cadrul proiectului „Un oraș bun - un efort comun: organizare comunitară pentru dezvoltare locală”, implementat de AO „Primăria MEA” cu sprijinul financiar al Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros-Moldova. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei.